Ion Sturza — prim-ministru 1999

Cabinet

Date neconfirmate oficial

Datele de mai jos provin din presă sau enciclopedii și nu au putut fi verificate în hotărâri ale Parlamentului, decrete sau Monitorul Oficial.

Mandatul începe aici la 12 martie 1999 (învestitura). Lista de pe Wikipedia îl socotește din 19 februarie 1999, data desemnării, înainte ca votul din 3 martie să fie invalidat de Curtea Constituțională.
Votul din 3 martie 1999: 51 de voturi pentru; numărul celor împotrivă diferă între surse (37 sau 50). Votul din 12 martie (52–49) provine din presa vremii, nu dintr-o hotărâre a Parlamentului.

Cabinetul Sturza 12 martie 1999 – 21 decembrie 1999 · 284 zile

Președinte: Petru Lucinschi
Susținere politică: Alianța pentru Democrație și Reforme (ADR), care și-a pierdut majoritatea în cursul anului 1999.
Cum a început mandatul: Desemnat premier de președintele Lucinschi la 19 februarie 1999. La 3 martie 1999 Parlamentul a aprobat guvernul cu 51 de voturi pentru; numărul voturilor contra diferă între surse (37 după Europa Liberă; Jamestown vorbește de 51–50). Curtea Constituțională a invalidat votul, statuând că sunt necesare cel puțin 52 de voturi (Jamestown). Sturza a fost desemnat din nou, iar la 12 martie 1999 compoziția și programul guvernului au fost aprobate cu 52 de voturi pentru și 49 contra (Jamestown; Europa Liberă: 51 de deputați prezenți plus votul în scris al lui Ilie Ilașcu, închis la Tiraspol), după care miniștrii au depus jurământul.
Cum s-a încheiat: Demis de Parlament prin moțiune de cenzură la 9 noiembrie 1999, cu 58 de voturi (40 comuniști, 9 membri ai Frontului Popular și 9 dizidenți pro-prezidențiali din partidele de guvernământ, după Jamestown, 10 noiembrie 1999; Europa Liberă). A rămas în exercițiu până la învestirea guvernului Braghiș, la 21 decembrie 1999.

Evenimente

19 februarie 1999: Ion Sturza este desemnat prim-ministru de Petru Lucinschi.
3 martie 1999: Parlamentul aprobă guvernul cu 51 de voturi pentru (contra: 37 după Europa Liberă); votul este ulterior invalidat de Curtea Constituțională, care cere minimum 52 de voturi.
12 martie 1999: guvernul este aprobat cu 52 de voturi pentru și 49 contra și depune jurământul.
1999: sunt inițiate reforma teritorială, reforma bugetar-fiscală și cea agrară, plus privatizări cu investitori strategici.
1999: țara traversează o criză energetică, pe fondul insolvabilității.
1999: Parlamentul satisface cererea minorității bulgare privind un județ separat, Taraclia, prin votul comuniștilor și al centriștilor.
5 noiembrie 1999: o nouă majoritate votează împotriva privatizării unor întreprinderi din industria vinului și tutunului; FMI și Banca Mondială anunță suspendarea finanțării.
9 noiembrie 1999: guvernul este demis cu 58 de voturi.
21 decembrie 1999: este învestit guvernul Braghiș.

Componența guvernului

Componența guvernului: Cabinetul Sturza 22 membri

Nume	Funcție
Ion Sturza	Prim-ministru
Nicolae Andronic	Prim-viceprim-ministru
Oleg Stratulat	Viceprim-ministru pentru problemele politicii sociale și științei
Alexandru Muravschi	Viceprim-ministru, ministru al economiei și reformelor
Vlad Filat	Ministru de stat
Anatol Arapu	Ministru al finanțelor
Alexandra Can	Ministru al industriei și comerțului
Victor Cheibaș	Ministru al transporturilor și comunicațiilor
Mihai Severovan	Ministru al dezvoltării teritoriului, construcțiilor și gospodăriei comunale
Nicolae Tăbăcaru	Ministru al afacerilor externe
Valeriu Bulgari	Ministru al agriculturii și industriei prelucrătoare
Arcadie Capcelea	Ministru al mediului
Anatol Gremalschi	Ministru al educației și științei
Eugen Gladun	Ministru al sănătății
Vladimir Gurițenco	Ministru al muncii, protecției sociale și familiei
Ghenadie Ciobanu	Ministru al culturii
Tudor Botnari	Ministru al securității naționale
Valeriu Pasat	Ministru al apărării
Victor Catan	Ministru al afacerilor interne
Ion Păduraru	Ministru al justiției
Gheorghe Tabunșcic	Guvernator al Găgăuziei
Serafim Urechean	Primar general al municipiului Chișinău

Componența inițială; schimbările ulterioare pot lipsi. Sursă: alegeri.md (sursă secundară).

Studii

Economist, absolvent al Facultății de Economie a Universității de Stat din Moldova.

Parcurs

Partid: Alianța pentru Democrație și Reforme (1998–1999)

Ion Sturza s-a născut la 9 mai 1960 în Pîrjolteni (raionul Călărași) și a studiat economia la Chișinău. A lucrat în relații economice externe, iar în 1987 a participat la înființarea Asociației de Comerț Exterior „Moldex”. În 1991 a fondat compania „Incon”, devenită un grup financiar-industrial important, și a condus banca FinComBank.

A intrat în politică în 1998, fiind ales deputat și, la 22 mai 1998, numit viceprim-ministru și ministru al economiei și reformelor în guvernul Ciubuc. După demisia lui Ciubuc, președintele Lucinschi l-a desemnat premier la 19 februarie 1999.

Cabinetul său, cu miniștri tineri și orientați spre reforme, a inițiat reforme teritorială, bugetar-fiscală și agrară și a derulat privatizări. Mandatul a fost scurt și tensionat: criză energetică, disputa despre județul Taraclia și pierderea majorității ADR. A fost demis la 9 noiembrie 1999, după ce noua majoritate a votat împotriva privatizărilor, iar finanțatorii internaționali au suspendat creditele.

După mandat

S-a întors în afaceri: a creat Rompetrol Moldova (2002), a devenit vicepreședinte al grupului Rompetrol (2005) și a părăsit grupul în 2009. La 21 decembrie 2015 a fost desemnat din nou premier de președintele Timofti, dar ședința de învestitură din 4 ianuarie 2016 a eșuat din lipsă de cvorum.