
Prim-ministrul nr. 13
Maia Sandu
Mandat încheiat- Durata mandatului
- 159 zile · Tranziția puterii
- Afilierea premierului
- Partidul Acțiune și Solidaritate
- Născut
- 24 mai 1972, Risipeni, raionul Fălești
- Funcția anterioară
- Deputată în Parlament (blocul ACUM); fostă ministră a Educației (2012–2015)
Cabinet
Date neconfirmate oficial
Datele de mai jos provin din presă sau enciclopedii și nu au putut fi verificate în hotărâri ale Parlamentului, decrete sau Monitorul Oficial.
- Începutul mandatului este 8 iunie 2019 (votul Parlamentului); guvernul a fost recunoscut efectiv abia la 14–15 iunie 2019, după deciziile Curții Constituționale. Textele oficiale ale deciziilor nu au fost consultate.
Succesiune juridică la 8 iunie 2019: mandatul Guvernului Filip se încheie în ziua învestirii Guvernului Sandu, fără pauză între mandate (0 zile). Transferul efectiv al puterii a fost însă blocat timp de șase zile, între 8 și 14 iunie 2019. La 14 iunie Filip a anunțat retragerea de la guvernare și transferul puterii; la 15 iunie Curtea Constituțională a anulat actele sale din 7–9 iunie. Cele șase zile descriu tranziția instituțională, nu o suprapunere a mandatelor juridice.
- Președinte
- Igor Dodon
- Susținere politică
- Coaliție temporară ACUM (PAS și Platforma DA) – PSRM
- Cum a început mandatul
- Aleasă prim-ministră de Parlament la 8 iunie 2019 cu 61 de voturi din 101 (PAS, Platforma DA și PSRM; deputații PDM au boicotat ședința), pe baza propunerii președintelui Igor Dodon; Dodon a semnat decretele, iar Guvernul a depus jurământul în aceeași zi. Curtea Constituțională a declarat ulterior actele ilegale, iar guvernul a fost recunoscut deplin abia după demisia Guvernului Filip (14 iunie) și anularea hotărârilor Curții (15 iunie).
- Cum s-a încheiat
- Demis prin moțiune de cenzură la 12 noiembrie 2019 cu 63 de voturi (34 PSRM și 29 PDM), după ce Guvernul și-a angajat răspunderea pe modificarea Legii Procuraturii; guvernul Chicu a fost învestit la 14 noiembrie.
Evenimente
- 8 iunie 2019: Parlamentul o alege pe Sandu prim-ministră cu 61 de voturi.
- 7 iunie 2019 (seara): Curtea Constituțională, controlată de PDM, declară că termenul de trei luni pentru formarea Guvernului a expirat și că acțiunile Parlamentului sunt ilegale.
- 8 iunie 2019: PSRM și ACUM o aleg pe Zinaida Greceanîi președinte al Parlamentului, Dodon o desemnează pe Sandu, iar Guvernul este votat (61 de voturi) și depune jurământul; Curtea declară ulterior actele neconstituționale.
- 9 iunie 2019: Curtea îl suspendă pe Dodon din funcție, iar Pavel Filip, ca președinte interimar, semnează decretul de dizolvare a Parlamentului (alegeri la 6 septembrie); UE declară că este gata să lucreze cu Guvernul „legitim democratic”.
- 14–15 iunie 2019: Guvernul Filip demisionează (14 iunie), iar la 15 iunie Curtea își anulează toate hotărârile din 7–9 iunie; Guvernul Sandu preia deplin puterea și ține prima ședință.
- 2019: guvernul ridică interdicția din 2017 privind vizitele oficiale în Rusia.
- Septembrie 2019: Sandu se întâlnește la Washington cu vicepreședintele SUA Mike Pence.
- 2019: cere Trezoreriei SUA includerea lui Vlad Plahotniuc pe lista Magnitsky; propune 23 august ca Zi europeană a victimelor stalinismului și nazismului, la care se opune PSRM.
- 12 noiembrie 2019: guvernul este demis prin moțiune de cenzură (63 de voturi).
Componența guvernului
Componența guvernului: Cabinetul Sandu 12 membri
| Nume | Funcție | Partid |
|---|---|---|
| Maia Sandu | Prim-ministru | PAS |
| Andrei Năstase | Viceprim-ministru, ministru al afacerilor interne | PPPDA |
| Vasilii Șova | Viceprim-ministru pentru reintegrare | |
| Vadim Brînzan | Ministru al economiei și infrastructurii | |
| Natalia Gavrilița | Ministru al finanțelor | PAS |
| Stanislav Pavlovschi | Ministru al justiției | PPPDA |
| Nicu Popescu | Ministru al afacerilor externe și integrării europene | |
| Pavel Voicu | Ministru al apărării | |
| Georgeta Mincu | Ministru al agriculturii, dezvoltării regionale și mediului | |
| Liliana Nicolaescu-Onofrei | Ministru al educației, culturii și cercetării | PAS |
| Ala Nemerenco | Ministru al sănătății, muncii și protecției sociale | |
| Irina Vlah | Guvernator al Găgăuziei |
Componența inițială; schimbările ulterioare pot lipsi. Sursă: alegeri.md (sursă secundară).
Studii
ASEM (management), Academia de Administrare Publică (master în afaceri internaționale) și Harvard Kennedy School (master în politici publice, 2010).
Parcurs
Partid: Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), fondatoare și lider (2016–2020); ulterior independentă
Maia Sandu s-a născut în 1972 la Risipeni. A studiat la ASEM și la Academia de Administrare Publică, apoi a obținut un master în politici publice la Harvard Kennedy School (2010). A fost consilieră a directorului executiv al Băncii Mondiale (2010–2012) și ministră a Educației (2012–2015).
În 2016 a fondat Partidul Acțiune și Solidaritate. După alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, blocul ACUM, din care făcea parte, a negociat cu PSRM formarea unui guvern, iar la 8 iunie 2019 Parlamentul a ales-o prim-ministră cu 61 de voturi.
A condus un cabinet bazat pe o coaliție neobișnuită între ACUM și socialiști, format pe fondul unei crize constituționale în care Curtea Constituțională a emis hotărâri contradictorii. Mandatul a durat cinci luni și s-a încheiat la 12 noiembrie 2019 prin moțiunea de cenzură a PSRM, votată și de PDM.
După mandat
După demitere a rămas în opoziție; a câștigat turul doi al alegerilor prezidențiale din 15 noiembrie 2020 (57,72% față de 42,28% pentru Igor Dodon, conform Interfax) și a depus jurământul de președintă la 24 decembrie 2020.