moldova.pm
Maia Sandu
Foto: European Parliament · CC BY 4.0 · Wikimedia Commons

Prim-ministrul nr. 13

Maia Sandu

Mandat încheiat

8 iunie 2019 – 14 noiembrie 2019 · Partidul Acțiune și Solidaritate · Unele date nu sunt confirmate din acte oficiale

Durata mandatului
159 zile · Tranziția puterii
Afilierea premierului
Partidul Acțiune și Solidaritate
Născut
24 mai 1972, Risipeni, raionul Fălești
Funcția anterioară
Deputată în Parlament (blocul ACUM); fostă ministră a Educației (2012–2015)

Cabinet

Date neconfirmate oficial

Datele de mai jos provin din presă sau enciclopedii și nu au putut fi verificate în hotărâri ale Parlamentului, decrete sau Monitorul Oficial.

  • Începutul mandatului este 8 iunie 2019 (votul Parlamentului); guvernul a fost recunoscut efectiv abia la 14–15 iunie 2019, după deciziile Curții Constituționale. Textele oficiale ale deciziilor nu au fost consultate.
Cabinetul Sandu 8 iunie 2019 – 14 noiembrie 2019 · 159 zile
Tranziția puterii · iunie 2019

Succesiune juridică la 8 iunie 2019: mandatul Guvernului Filip se încheie în ziua învestirii Guvernului Sandu, fără pauză între mandate (0 zile). Transferul efectiv al puterii a fost însă blocat timp de șase zile, între 8 și 14 iunie 2019. La 14 iunie Filip a anunțat retragerea de la guvernare și transferul puterii; la 15 iunie Curtea Constituțională a anulat actele sale din 7–9 iunie. Cele șase zile descriu tranziția instituțională, nu o suprapunere a mandatelor juridice.

RFE/RL · 14.06.2019 · Curtea Constituțională · HCC 16/2019

Președinte
Igor Dodon
Susținere politică
Coaliție temporară ACUM (PAS și Platforma DA) – PSRM
Cum a început mandatul
Aleasă prim-ministră de Parlament la 8 iunie 2019 cu 61 de voturi din 101 (PAS, Platforma DA și PSRM; deputații PDM au boicotat ședința), pe baza propunerii președintelui Igor Dodon; Dodon a semnat decretele, iar Guvernul a depus jurământul în aceeași zi. Curtea Constituțională a declarat ulterior actele ilegale, iar guvernul a fost recunoscut deplin abia după demisia Guvernului Filip (14 iunie) și anularea hotărârilor Curții (15 iunie).
Cum s-a încheiat
Demis prin moțiune de cenzură la 12 noiembrie 2019 cu 63 de voturi (34 PSRM și 29 PDM), după ce Guvernul și-a angajat răspunderea pe modificarea Legii Procuraturii; guvernul Chicu a fost învestit la 14 noiembrie.

Evenimente

  • 8 iunie 2019: Parlamentul o alege pe Sandu prim-ministră cu 61 de voturi.
  • 7 iunie 2019 (seara): Curtea Constituțională, controlată de PDM, declară că termenul de trei luni pentru formarea Guvernului a expirat și că acțiunile Parlamentului sunt ilegale.
  • 8 iunie 2019: PSRM și ACUM o aleg pe Zinaida Greceanîi președinte al Parlamentului, Dodon o desemnează pe Sandu, iar Guvernul este votat (61 de voturi) și depune jurământul; Curtea declară ulterior actele neconstituționale.
  • 9 iunie 2019: Curtea îl suspendă pe Dodon din funcție, iar Pavel Filip, ca președinte interimar, semnează decretul de dizolvare a Parlamentului (alegeri la 6 septembrie); UE declară că este gata să lucreze cu Guvernul „legitim democratic”.
  • 14–15 iunie 2019: Guvernul Filip demisionează (14 iunie), iar la 15 iunie Curtea își anulează toate hotărârile din 7–9 iunie; Guvernul Sandu preia deplin puterea și ține prima ședință.
  • 2019: guvernul ridică interdicția din 2017 privind vizitele oficiale în Rusia.
  • Septembrie 2019: Sandu se întâlnește la Washington cu vicepreședintele SUA Mike Pence.
  • 2019: cere Trezoreriei SUA includerea lui Vlad Plahotniuc pe lista Magnitsky; propune 23 august ca Zi europeană a victimelor stalinismului și nazismului, la care se opune PSRM.
  • 12 noiembrie 2019: guvernul este demis prin moțiune de cenzură (63 de voturi).

Componența guvernului

Componența guvernului: Cabinetul Sandu 12 membri
NumeFuncțiePartid
Maia SanduPrim-ministruPAS
Andrei NăstaseViceprim-ministru, ministru al afacerilor internePPPDA
Vasilii ȘovaViceprim-ministru pentru reintegrare
Vadim BrînzanMinistru al economiei și infrastructurii
Natalia GavrilițaMinistru al finanțelorPAS
Stanislav PavlovschiMinistru al justițieiPPPDA
Nicu PopescuMinistru al afacerilor externe și integrării europene
Pavel VoicuMinistru al apărării
Georgeta MincuMinistru al agriculturii, dezvoltării regionale și mediului
Liliana Nicolaescu-OnofreiMinistru al educației, culturii și cercetăriiPAS
Ala NemerencoMinistru al sănătății, muncii și protecției sociale
Irina VlahGuvernator al Găgăuziei

Componența inițială; schimbările ulterioare pot lipsi. Sursă: alegeri.md (sursă secundară).

Studii

ASEM (management), Academia de Administrare Publică (master în afaceri internaționale) și Harvard Kennedy School (master în politici publice, 2010).

Parcurs

Partid: Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), fondatoare și lider (2016–2020); ulterior independentă

Maia Sandu s-a născut în 1972 la Risipeni. A studiat la ASEM și la Academia de Administrare Publică, apoi a obținut un master în politici publice la Harvard Kennedy School (2010). A fost consilieră a directorului executiv al Băncii Mondiale (2010–2012) și ministră a Educației (2012–2015).

În 2016 a fondat Partidul Acțiune și Solidaritate. După alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, blocul ACUM, din care făcea parte, a negociat cu PSRM formarea unui guvern, iar la 8 iunie 2019 Parlamentul a ales-o prim-ministră cu 61 de voturi.

A condus un cabinet bazat pe o coaliție neobișnuită între ACUM și socialiști, format pe fondul unei crize constituționale în care Curtea Constituțională a emis hotărâri contradictorii. Mandatul a durat cinci luni și s-a încheiat la 12 noiembrie 2019 prin moțiunea de cenzură a PSRM, votată și de PDM.

După mandat

După demitere a rămas în opoziție; a câștigat turul doi al alegerilor prezidențiale din 15 noiembrie 2020 (57,72% față de 42,28% pentru Igor Dodon, conform Interfax) și a depus jurământul de președintă la 24 decembrie 2020.