Natalia Gavrilița — prim-ministru 2021–2023

Cabinet

Date neconfirmate oficial

Datele de mai jos provin din presă sau enciclopedii și nu au putut fi verificate în hotărâri ale Parlamentului, decrete sau Monitorul Oficial.

Activitatea după încheierea mandatului nu a putut fi verificată.
Componența cabinetului provine din gov.md (arhiva veche) și Wikipedia; textul hotărârii oficiale nu a fost deschis. Numele ministrului Culturii (Sergiu Prodan) este confirmat doar de Wikipedia.

Cabinetul Gavrilița 6 august 2021 – 16 februarie 2023 · 559 zile

Președinte: Maia Sandu
Susținere politică: Guvern monopartid PAS (majoritate de 63 de mandate), cu mulți miniștri independenți.
Cum a început mandatul: Învestită de Parlament la 6 august 2021 împreună cu echipa de miniștri și programul „Moldova vremurilor bune”, cu 61 de voturi din 101. O primă candidatură, propusă în februarie 2021, fusese respinsă de majoritatea PSRM–Șor.
Cum s-a încheiat: A anunțat demisia la 10 februarie 2023; Maia Sandu a luat act de demisie în aceeași zi și a semnat decretul de desemnare a lui Dorin Recean; demisia ei a atras demisia întregului cabinet. Gavrilița a spus că guvernul a funcționat într-o „criză continuă” și că reformele ar fi mers mai repede cu același sprijin acasă ca din partea UE. Guvernul și-a încheiat mandatul la 16 februarie 2023, odată cu învestirea și jurământul Cabinetului Recean.

Evenimente

6 august 2021: este învestită cu 61 de voturi; programul de guvernare „Moldova vremurilor bune” (45 de pagini) este votat odată cu lista miniștrilor.
22 octombrie 2021: criza gazelor cu Gazprom; stare de urgență în sectorul energetic pentru 30 de zile.
Sfârșitul lui octombrie 2021: vicepremierul Andrei Spînu încheie cu Gazprom un nou contract pe 5 ani.
Ianuarie 2022: Gazprom cere un avans de aproximativ 63 de milioane de dolari, plătit din bugetul de stat; guvernul solicită din nou stare de urgență energetică.
Martie 2022: Moldova depune cererea oficială de aderare la Uniunea Europeană.
Iunie 2022: Moldova primește statutul de țară candidată la UE.
10 februarie 2023: Gavrilița demisionează, iar Maia Sandu îl desemnează pe Dorin Recean pentru funcția de prim-ministru.

Componența guvernului

Componența guvernului: Cabinetul Gavrilița 16 membri

Nume	Funcție	Partid
Natalia Gavrilița	Prim-ministră	PAS
Nicu Popescu	Viceprim-ministru, ministru al afacerilor externe și integrării europene
Andrei Spînu	Viceprim-ministru, ministru al infrastructurii și dezvoltării regionale	PAS
Vladislav Kulminski	Viceprim-ministru pentru reintegrare
Iurie Țurcanu	Viceprim-ministru pentru digitalizare
Ana Revenco	Ministra afacerilor interne
Viorel Gherciu	Ministrul agriculturii și industriei alimentare
Anatolie Nosatîi	Ministrul apărării
Sergiu Prodan	Ministrul culturii
Sergiu Gaibu	Ministrul economiei
Dumitru Budianschi	Ministrul finanțelor	PAS
Anatolie Topală	Ministrul educației și cercetării
Sergiu Litvinenco	Ministrul justiției
Iuliana Cantaragiu	Ministra mediului
Marcel Spătari	Ministrul muncii și protecției sociale
Ala Nemerenco	Ministra sănătății

Componența inițială; schimbările ulterioare pot lipsi. Sursă: gov.md, TRM.

Studii

Licențiată în drept internațional la Universitatea de Stat din Moldova (2000), bursieră Muskie (2003) și masterat în politici publice la Școala Kennedy a Universității Harvard.

Parcurs

Partid: Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), vicepreședinte

Natalia Gavrilița (născută Catrinescu) s-a născut la 21 septembrie 1977 la Mălăiești. A studiat dreptul internațional la Chișinău și politici publice la Harvard. A lucrat în Ministerul Economiei și Comerțului și în Cancelaria de Stat, apoi la Oxford Policy Management în Marea Britanie.

Între 2013 și 2015 a fost secretar de stat și șefă de cabinet în Ministerul Educației, condus de Maia Sandu, și director executiv al unui proiect al Băncii Mondiale. Din 2015 până în 2019 a condus Global Innovation Fund. În 2019 a fost ministră a Finanțelor în Guvernul Sandu, unde a elaborat așa-numitul Buget al Solidarității.

După alegerile din 11 iulie 2021, câștigate de PAS, a fost învestită prim-ministră la 6 august 2021. Cabinetul ei, format în mare parte din miniștri independenți, a fost numit adesea guvernul crizelor: criza gazelor din toamna lui 2021, războiul din Ucraina și criza energetică și economică. Sub guvernarea ei Moldova a depus cererea de aderare la UE. A demisionat la 10 februarie 2023.

După mandat

După plecarea din Guvern nu am putut verifica funcția pe care a ocupat-o ulterior; sursele consultate o menționează doar ca vicepreședinte PAS și deputată în legislatura a XI-a.